ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din RomâniaAcuNews — Știrile momentuluiCele mai recente știri din RomâniaAcuNews — Știrile momentului
știință-sănătate

Inima dispune de un „mic creier” care o protejează în situații de stres

Ana Stanescu

Ana Stanescu

2 min citire
Neuronii din țesutul inimii, cercetare medicală
Sursa foto: mediafax.ro

Sursă: Mediafax.ro

O echipă de cercetători de la Universitatea Yale a descoperit că inima nu este controlată exclusiv de creier, ci dispune de propriul sistem nervos, un adevărat „mic creier”, care are un rol esențial în menținerea ritmului cardiac și în protejarea organismului în situații de stres intens.

Studiul, publicat recent în revista Cell, arată că sistemul nervos intrinsec al inimii este format dintr-o rețea de neuroni localizați în țesutul adipos din jurul inimii. Acești neuroni comunică între ei și cu creierul, fiind ultima verigă în controlul funcției cardiace. Cercetătorii au folosit șoareci modificați genetic pentru a identificat două subtipuri distincte de neuroni cardiaci, denumiți Npy+ și Ddah1+.

Neuronii Npy+ acționează ca o „frână” pentru inimă, iar stimularea lor încetinește ritmul cardiac. În schimb, eliminarea acestor neuroni a dus la insuficiență cardiacă și chiar moartea animalelor, demonstrând cât de indispensabili sunt pentru funcționarea normală a inimii.

Ce înseamnă descoperirea pentru tratamentul bolilor de inimă?

Specialiștii afirmă că această descoperire schimbă modul în care se percepe relația dintre creier și inimă. Până acum, neuronii inimii erau considerați doar ca transmitători ai comenzilor de la creier, însă noile rezultate sugerează că aceștia pot avea funcții active de protecție în situații de stres.

  • Studiul a fost realizat pe șoareci modificați genetic
  • Neuronii Ddah1+ au fost identificați ca fiind cruciali pentru supraviețuire în condiții de stres
  • Oamenii de știință au găsit markeri genetici similari în neuronii cardiaci umani
  • Rezultatele pot duce la dezvoltarea unor terapii mai precise pentru infarct, insuficiență cardiacă și tulburări de ritm
  • Noile cercetări pot îmbunătăți procedurile de ablație cardiacă

Ce urmează în cercetarea sistemului nervos al inimii?

Deși studiul a fost efectuat pe animale, cercetătorii consideră că mecanismele identificate pot fi valabile și pentru oameni, datorită markerilor genetici comuni. În viitor, aceste descoperiri ar putea duce la terapii inovatoare, care să activeze sau să modifice sistemul nervos propriu al inimii pentru a preveni și trata bolile cardiovasculare.

Specialiștii subliniază că înțelegerea aprofundată a acestui sistem nervos ar putea revoluționa abordarea tratamentelor pentru infarct, insuficiență cardiacă și alte tulburări de ritm, oferind soluții mai eficiente și mai personalizate pacienților.