Încrederea în economia României a înregistrat o scădere puternică în a doua parte a anului 2025, conform indicatorilor Eurostat și estimărilor FMI și Banca Mondială. Această tendință reflectă o perspectivă economică tot mai sumbră pentru țară.
În ultimele luni, situația economică a României s-a menținut dificilă, chiar și după măsurile fiscal-bugetare adoptate de guvernul condus de B. Bolojan în vara anului 2025. În același timp, revizuirile în jos ale estimărilor de creștere economică pentru 2026 indică o încetinire accentuată a dinamicii PIB-ului.
Citește și: Un Porsche electric de 146.000 de dolari a pierdut aproape o treime din valoare în 3 luni
Conform datelor Eurostat, indicele încrederii în economie (ESI) a fluctuat semnificativ din iunie 2023 până în martie 2026. Pentru a avea o interpretare pozitivă, indicele trebuie să fie peste 100 de puncte, însă în aprilie 2025, acesta a scăzut sub pragul critic de 100 de puncte, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii ani.
Ce indică scăderea încrederii în economie și impactul asupra creșterii PIB-ului
Indicele încrederii în economie a coborât la 92 de puncte în martie 2026, semnalând o recesiune iminentă și o încetinire a activităților economice. În mai 2025, înainte de alegerile prezidențiale, acesta se situa ușor sub 100, la 99,3 puncte, dar a continuat să scadă după adoptarea măsurilor bugetare de către guvernul Bolojan.
- Indicele a scăzut de la peste 100 în perioada iunie 2023 – octombrie 2024
- În ianuarie 2025, a coborât la 99,7 puncte
- În aprilie 2025, a depășit din nou pragul de 100, dar a scăzut rapid ulterior
- În mai 2025, a fost la 99,3 puncte, sub nivelul de alertă
- Ultimele date indică o scădere la 92 de puncte în martie 2026
Compararea creșterii economice în mandatul lui Ciolacu și Bolojan în 2025
În privința creșterii PIB-ului, datele Eurostat arată o evoluție diferită în funcție de mandatul guvernamental. În trimestrul al doilea din 2025, în timpul mandatului lui Marcel Ciolacu, România a înregistrat o creștere economică de 1%, fiind a treia cea mai mare din UE, după Malta și Danemarca.
În schimb, în perioada în care B. Bolojan a fost premier, economia a suferit o încetinire, iar creșterea PIB-ului a fost mai modestă, reflectând dificultățile și incertitudinile din mediul economic.
Contextul politic și măsurile fiscale adoptate au influențat semnificativ evoluția economică, iar estimările pentru 2026 indică o continuare a trendului de încetinire, cu impact asupra perspectivelor pe termen mediu și lung.
Reacțiile oficiale rămân prudente, iar experții economici avertizează asupra riscurilor de recesiune și a necesității unor măsuri de stimulare a încrederii și creșterii economice în următoarea perioadă.
În concluzie, evoluția indicatorilor economici din 2025 reflectă o situație dificilă pentru România, cu diferențe notabile între perioadele de mandat și o perspectivă sumbră pentru anii următori.
Știri din rețea: Constanța Expres · Argeș Expres · Botoșani Expres