Sursă: Mediafax.ro
Economia Iranului continuă să evite colapsul, în ciuda unei inflații de 77% și a sancțiunilor internaționale dure, în contextul războiului și blocadei maritime din Golful Persic.
Potrivit analizei Bloomberg, deși țara se confruntă cu o recesiune accentuată și pierderi economice semnificative, mecanismele de reziliență au permis stabilizarea temporară a situației. În 2025, economia s-a contractat cu 1,5%, iar prognozele pentru 2026 indică o scădere suplimentară de 6,1%, însă Iranul nu a ajuns încă în colaps total.
Care sunt strategiile Iranului pentru rezistența economică?
Teheranul a dezvoltat mecanisme alternative pentru comerț și finanțare, evitând dependența de sistemele occidentale. Acestea includ utilizarea companiilor-paravan și rute comerciale prin Pakistan și alte țări din regiune, pentru a menține fluxurile de bunuri și valută.
- Reducerea drastică a veniturilor din exporturile de petrol, cu producția la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani
- Deprinderea de rezerve valutare suficiente pentru doar câteva luni de importuri
- Implementarea de rețele comerciale alternative pentru a evita sancțiunile
- Limitarea accesului la internet pentru aproape trei luni, afectând activitatea economică
- Închiderea sau suspendarea activității a mii de companii din cauza bombardamentelor și restricțiilor
Ce impact are războiul și blocada asupra populației?
Criza economică a generat pierderi masive de locuri de muncă, estimările indicând un milion de joburi pierdute de la începutul conflictului. În plus, alte 4,1 milioane de persoane riscă să cadă sub pragul internațional al sărăciei, conform Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Blocada din Strâmtoarea Ormuz a afectat sever exporturile de petrol, petrochimice și oțel, principalele surse de venit ale Iranului. Producția de petrol a scăzut la cele mai mici niveluri din ultimii cinci ani, iar rezervele valutare sunt suficiente pentru câteva luni de importuri, punând în pericol stabilitatea economică pe termen scurt.
Autoritățile iraniene au limitat accesul la internet, ceea ce a generat pierderi economice de milioane de dolari zilnic, iar infrastructura civilă și industrială a fost afectată de bombardamente. În ciuda acestor provocări, modelul de reziliență economică a Iranului a permis evitarea unui colaps total, însă situația rămâne extrem de fragilă.
