Ministerul Finanţelor a reluat seria împrumuturilor în euro de la băncile de pe piaţa internă, obţinând ieri aproape 781 milioane de euro prin obligaţiuni scadente în 2028, la o dobândă de 3,64% pe an.
Valoarea totală a emisiunii a fost de aproape patru ori mai mare decât cea planificată, reflectând necesitatea urgentă de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice. Emisiunea a avut o valoare nominală de 200 milioane de euro, cu un cupon de 3,75%.
Citește și: Un Porsche electric de 146.000 de dolari a pierdut aproape o treime din valoare în 3 luni
În același timp, statul a continuat și plasamentele private negociate direct cu giganţii bancari, la dobânzi mai mici, în jurul a 3%, pentru a reduce costurile de finanțare. Această strategie face parte din eforturile Ministerului Finanţelor de a atrage sume importante, în condițiile în care costul cu dobânzile a devenit un subiect de dezbatere intensă.
De ce preferă statul împrumuturile în valută la dobânzi mai mici?
Statul român continuă să prefere împrumuturile în valută, în special în euro, pentru dobânzi mai mici comparativ cu cele în lei. În ultimul an, costul cu dobânzile pentru titlurile de stat în lei a fost de 6,86%, în timp ce pentru obligațiunile în euro a fost de 3,64%.
- Împrumuturi în euro de la băncile locale și piețele externe
- Dobândă de 3,64% pentru obligațiuni scadente în 2028
- Valoare totală atrasă de aproape 780 milioane de euro
- Valoarea programată a fost de 200 milioane de euro
- Rata cuponului de 3,75%
Ce impact are această strategie de finanțare asupra economiei naționale?
Costul ridicat al dobânzilor pentru împrumuturile contractate de Ministerul Finanţelor pentru finanţarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice a generat dezbateri privind sustenabilitatea acestor practici. În 2026, misiunea principală a Trezoreriei este să atragă sume importante și să reducă dobânzile.
În ciuda acestor provocări, statul a reușit să atragă aproape patru ori mai mult decât valoarea planificată, ceea ce indică o încredere relativă a investitorilor în economia românească. În același timp, costurile cu dobânzile continuă să fie o povară pentru bugetul național, influențând deciziile de politică fiscală și economică.
Reacțiile oficiale rămân concentrate pe necesitatea de a diversifica sursele de finanțare și de a negocia dobânzi mai mici, pentru a reduce impactul asupra deficitului și a stabiliza economia în contextul actual. În următoarele luni, se așteaptă noi emisiuni și plasamente pentru a susține eforturile de finanțare ale statului.