Dobânzile la creditele în lei au rămas constante, în jur de 6%, conform datelor publicate miercuri de Banca Națională a României, indicând stabilitate în piața financiară locală.
Potrivit raportului BNR, ROBOR la 3 luni, utilizat pentru creditele înainte de mai 2019, a fost cotat la 5,87%, același nivel ca în ziua precedentă. Valorile pentru 6 și 12 luni au rămas neschimbate, la 5,94% și 6,00%. Indicatorul este calculat zilnic, pe baza dobânzilor la care băncile se împrumută între ele, dar poate rămâne stabil dacă nu apar fluctuații semnificative în piață.
Citește și: Programul Geologic Național a fost deblocat după opt ani
Deși piața financiară se confruntă cu tensiuni politice recente, datele arată că nivelul dobânzilor nu a fost afectat, menținându-se în parametri stabili pentru moment.
Ce indicatori influențează dobânzile la creditele în lei?
Pe lângă ROBOR, pentru creditele noi se folosește IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor), care pentru trimestrul al patrulea din 2025 a fost de 5,58%, ușor sub ROBOR. IRCC este calculat diferit, pe baza tranzacțiilor efective din piață, și se actualizează trimestrial, reacționând mai lent la schimbările economice.
- Dobânda IRCC pentru ultimele trei luni a fost de 5,58%
- Nivelul ROBOR la 3 luni a fost de 5,87%
- Dobânda de politică monetară a rămas stabilă la 6,50%
- Dobânda la care băncile se împrumută de la BNR este de 7,50%
- Dobânda pentru depozite la BNR este de 5,50%
Ce impact are decizia BNR asupra economiei și a statului?
Dobânda de politică monetară, stabilită la 6,50%, influențează costul general al banilor în economie, afectând atât creditele, cât și depozitele. Aceasta nu a fost modificată din august 2024, menținând stabilitatea monetară.
Totodată, Ministerul Finanțelor a împrumutat miercuri 760 milioane de lei prin două emisiuni de obligațiuni, cu scadențe în 2027 și 2034. Banii vor fi returnați de stat până la datele de 28 aprilie 2027 și 31 iulie 2034, la dobânzi de 6,34% și 7,16%.
Astfel, statul român continuă să se finanțeze de pe piața internă, în condițiile în care datoria externă a crescut cu 1,5 miliarde de euro în primele două luni ale anului, conform datelor BNR.
Reacțiile oficiale indică o menținere a stabilității economice, în ciuda provocărilor politice și financiare recente. BNR și INS demarează cercetări pentru a evalua avuția românilor și a monitoriza evoluția economiei naționale.
În concluzie, stabilitatea dobânzilor și noile împrumuturi de stat arată o strategie de menținere a echilibrului macroeconomic, în contextul actual al pieței financiare din România.