Sursă: Mediafax.ro
Un eveniment major afectează sistemul energetic al României: odată cu oprirea ambelor unități de la Cernavodă, țara a pierdut temporar o sursă ce asigură în mod obișnuit aproximativ 20% din producția de energie electrică, fiind nevoită să recurgă la importuri pentru a acoperi deficitul.
Citește și: Programul Geologic Național a fost deblocat după opt ani
Situația devine mai critică în orele de vârf, seara, când producția fotovoltaică scade rapid și ajunge aproape de zero, punând presiune pe rețea. În aceste condiții, sursele interne devin esențiale pentru siguranța sistemului energetic național.
De ce este vitală energia din surse interne în criză?
Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, are un rol crucial în menținerea stabilității sistemului energetic. Însă capacitățile pe lignit sunt retrase treptat, în conformitate cu angajamentele de decarbonizare asumate de stat în fața Uniunii Europene.
- Capacitatea de producție a grupului 4 de la Termocentrala Rovinari a fost repusă în funcțiune luni, 17 august, după o perioadă de rezervă.
- În intervalul de vârf 19.00-21.00, producția pe bază de cărbune a depășit 1.000 MW, fiind o componentă vitală pentru sistem.
- Producția internă a ajuns la 5.259 MW, în timp ce importurile au scăzut la 1.293 MW, în condițiile în care necesarul total era de peste 7.000 MW.
- Costurile tranziției energetice și resursele financiare alocate pentru restructurare sunt subiecte de dezbatere, dar importanța capacităților de rezervă rămâne prioritară pentru siguranța națională.
Ce urmează pentru securitatea energetică a României?
Victor Banța, membru în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia, subliniază că menținerea capacităților de producție efectiv funcționale este esențială. În condițiile actuale, tranziția către energie verde trebuie să fie echilibrată cu nevoia de siguranță a sistemului.
Reforma energetică trebuie să țină cont de realitatea tehnică și economică, pentru a evita situațiile critice precum cea recentă. În acest context, capacitățile pe lignit, deși retrase, pot fi readuse în funcțiune rapid dacă situația o impune, pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie a României.
În concluzie, securitatea energetică nu se construiește doar din cifre și angajamente, ci din megawați care pot fi activați efectiv în momente de criză. România trebuie să gestioneze cu responsabilitate tranziția, fără a compromite stabilitatea sistemului național.