Sursă: Stirileprotv.ro
Datoria publică a României a crescut la 61,4% din PIB în luna august 2026, fiind în continuă ascensiune față de luna precedentă. La finalul lunii iulie, datoria totală era de 1.171 de miliarde de lei, reprezentând 60,2% din PIB, conform datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor. Această tendință de creștere se menține în primele opt luni ale anului, fiind generată atât de nevoile de finanțare ale statului, cât și de continuarea investițiilor publice.
Citește și: Programul Geologic Național a fost deblocat după opt ani
Structura datoriei indică o împărțire între datoria internă și cea externă, cu o creștere a ambelor componente. Datoria externă a ajuns la 599,9 miliarde de lei, echivalent cu 30,8% din PIB, în creștere față de luna anterioară, când era de 592,8 miliarde de lei. Circa 78,5% din această datorie externă, adică 471 de miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. În același timp, datoria internă a administrației publice a crescut la 594,1 miliarde de lei, reprezentând 30,5% din PIB.
Care sunt principalele instrumente de finanțare a deficitului bugetar?
Majoritatea datoriei guvernamentale este constituită din titluri de stat, care totalizează 956,4 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile se cifrează la 214,7 miliarde de lei. Structura indică o dependență ridicată de piețele financiare pentru acoperirea deficitului bugetar.
- Majoritatea datoriei în monedă națională și euro, respectiv 529,4 miliarde de lei și 537,3 miliarde de lei echivalent, ceea ce expune bugetul la riscuri valutare.
- Diviziunea pe tipuri de creditori include băncile, fondurile de pensii și investitorii străini.
- Creșterea datoriei în ultimii cinci ani a fost accentuată, dublându-se de la 498 de miliarde de lei în 2020 la 1.137 miliarde de lei în 2025.
Ce impact are această creștere asupra economiei?
Nivelul datoriei raportat la PIB a ajuns la aproape 62%, fiind unul dintre cele mai ridicate din ultimele decenii. Expunerea la fluctuațiile cursului de schimb și la piețele financiare internaționale reprezintă riscuri majore pentru stabilitatea fiscală a țării. În plus, datoria în creștere limitează spațiul fiscal pentru alte investiții și programe sociale, ceea ce poate influența direct politicile economice ale guvernului.
Autoritățile continuă să monitorizeze evoluția datoriei și să caute soluții pentru reducerea dependenței de finanțarea externă, însă creșterea continuă a acesteia impune o gestionare atentă pentru evitarea unor probleme majore în viitor.