Un expert român în inteligență artificială atrage atenția asupra unor probleme complexe generate de AI, dincolo de simpla păstrare a locurilor de muncă. În mai multe țări europene, AI-ul a ajuns deja în instanțe de judecată, semn al unor provocări etice și juridice majore.
Vlad Rughiniș, prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnice București, explică că vulnerabilitățile industriei IT din România sunt similare cu cele din alte state europene. Modelul de outsourcing, fundament al sectorului local, devine tot mai fragil în fața avansului tehnologic și a automatizării.
Citește și: Programul Geologic Național a fost deblocat după opt ani
Potrivit experților consultați de Hotnews, AI-ul nu doar că afectează numărul de joburi, ci și calitatea celor existente. Rughiniș subliniază că, în companii, munca angajaților s-a transformat, devenind mai dificilă și mai frustrantă, iar plăcerea de a lucra dispare în fața erorilor generate de inteligența artificială.
Care sunt principalele probleme ale AI în Europa și România?
Specialistul evidențiază două aspecte majore: degradarea calității muncii și complexitatea crescută a erorilor. În companii, angajații trebuie să corecteze frecvent probleme generate de AI, ceea ce duce la insatisfacție și la o reducere a satisfacției profesionale.
- Degradarea calității joburilor, chiar și pentru angajații cu experiență
- Creșterea complexității și absurdităților în proiecte
- Accelerarea producerii de cod și, implicit, de probleme tehnice
- Dezvoltarea de conținut de slabă calitate, denumit „AI slop”
- Riscul ca AI-ul să fie folosit înainte de a fi clar definite scopurile sale
Ce impact are AI-ul asupra societății și legislației din Europa?
În unele țări europene, AI-ul a ajuns deja în instanțe de judecată, fiind implicat în procese legale legate de responsabilitate și etică. Aceste cazuri evidențiază necesitatea unor reglementări clare și a unei înțelegeri aprofundate a riscurilor asociate tehnologiei.
Reacțiile oficiale din Europa indică o preocupare crescută pentru reglementarea AI-ului, pentru a evita abuzurile și pentru a proteja drepturile cetățenilor. În același timp, sectorul IT românesc se confruntă cu provocări similare, fiind vulnerabil în fața noilor redefiniri ale industriei.
Rughiniș avertizează că folosirea AI înainte de a înțelege pe deplin consecințele sale poate avea efecte negative majore, atât pentru economie, cât și pentru societate. În plus, el subliniază că cei mai valoroși angajați vor fi cei capabili să gestioneze și să dezvolte tehnologia în mod responsabil.
În concluzie, evoluția AI-ului necesită o abordare atentă și responsabilă, pentru a evita situații în care tehnologia devine o sursă de probleme etice și juridice, atât în România, cât și în restul Europei.