Sursă: Observatornews.ro
Fermierii din județul Dolj au abandonat recoltarea pepenilor, după ce prețul kilogramului a coborât sub un leu, ajungând la 50 de bani. Zeci de tone de pepeni au rămas pe câmp, fiind lăsați să se strice sub soarele arzător, din cauza lipsei de cumpărători dispuși să plătească măcar costurile de recoltare.
Citește și: Programul Geologic Național a fost deblocat după opt ani
Agricultorii explică că investițiile în cultură au fost uriașe, însă prețul mic le-a făcut neprofitabilă activitatea. Ionel Ciucă, cultivator de pepeni, afirmă că pentru fiecare hectar s-au cheltuit bani pe semințe, tratamente, irigații și motorină, însă câștigurile sunt aproape inexistente. „Nu prea se mai discută pe o zi. În câteva ore, 200 de lei. Că a încărcat 20 de tone, că a încărcat o dubă, tot banii aia sunt. E o cheltuială imensă”, a spus el.
Prețul pepenilor a scăzut sub un leu, impact asupra fermierilor
Florina Onțel, cultivator de pepeni, spune că prețul de 50 de bani pe kilogram face ca recoltarea să fie o pierdere. „Ca să culegi o remorcă de lubeniță, trebuie să ai patru oameni, iar suma obținută nu acoperă cheltuielile. Mai bine am abandonat”, a precizat ea.
- Prețul pepenilor a ajuns la 50 de bani/kg
- Recoltarea necesită patru muncitori
- Costurile de recoltare depășesc câștigurile
- Producția mare nu are cerere în piață
- Producătorii nu au acces direct în piețe
- Marfa perisabilă nu poate fi depozitată
Probleme generale ale agriculturii din Dolj și impactul asupra producătorilor
Producția agricolă din acest an a fost una costisitoare, iar prețurile scăzute au dus la pierderi pentru majoritatea fermierilor. Legumele precum vinetele, ardeii și cartofii se vând tot mai greu, chiar dacă prețurile au coborât în sezonul de vârf. Lucian Cîrciumaru, inginer agricol, afirmă că „toată lumea este pe pierdere. Nimeni nu a câștigat anul acesta, iar fermierii sunt profund dezamăgiți”.
Fără irigații, cooperative sau soluții de depozitare, agricultura românească rămâne vulnerabilă, deși țara are potențial agricol important în UE. Peste 20% din forța de muncă activează în domeniu, dar contribuie doar cu 5% la PIB, ceea ce indică o criză de sustenabilitate și profitabilitate în sector.