Sursă: Mediafax.ro
România a redus importurile de țiței cu peste 30% în primele patru luni din 2026, conform cifrelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS). Această scădere afectează aprovizionarea cu combustibili și produse petroliere, fiind influențată de tensiunile din Orientul Mijlociu și de criza energetică în desfășurare.
Citește și: Programul Geologic Național a fost deblocat după opt ani
Potrivit datelor oficiale, peste 70% din țițeiul folosit de România provine din importuri, iar principalul furnizor a fost Kazahstanul. În primele patru luni ale anului, volumele importate au scăzut cu 31% față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 2,98 milioane de tone la 2,06 milioane de tone. Această reducere a fost determinată de dificultățile din aprovizionare și de noile măsuri legislative adoptate recent.
Care sunt principalele țări din care România importă țiței în 2026?
Conform cifrelor INS, principalele țări din care România a importat țiței în primele patru luni ale anului sunt Kazahstan, Azerbaidjan și Guyana. Kazahstan a rămas liderul, însă cu o cotă de sub 60%, față de 65% în 2025. Azerbaidjanul a crescut ușor, de la 18% la 20%, iar Guyana a înregistrat o creștere semnificativă, de la 5% la 12%. Ucraina reprezintă 1% din totalul importurilor, fiind o sursă minoră.
- Volumele importate de România au scăzut cu 31% în primele patru luni din 2026
- Principalul furnizor, Kazahstan, a redus cota de piață de la 65% la 55%
- Azerbaidjanul a crescut de la 18% la 20% din totalul importurilor
- Guyana a devenit al treilea cel mai important furnizor, cu 12%
- Ucraina reprezintă 1% din importurile totale de țiței
Ce impact are această reducere asupra sectorului energetic din România?
Reducerea importurilor de țiței complică procesul de aprovizionare și crește riscul de criză energetică, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Autoritățile din domeniu au convocat întâlniri pentru a analiza măsurile de prevenire a unei noi crize, iar legea recent promulgată prevede măsuri speciale pentru gestionarea stării de urgență în aprovizionare.
De asemenea, creșterea importurilor din Azerbaidjan indică o diversificare a surselor, dar și o posibilă ajustare a costurilor pentru consumatori. În condițiile în care importurile de țiței continuă să scadă, România va fi nevoită să caute soluții alternative pentru asigurarea necesarului de combustibili, inclusiv rezerve strategice și investiții în producția internă.
În concluzie, scăderea semnificativă a importurilor de țiței în primele luni ale anului 2026 reprezintă o provocare pentru sectorul energetic românesc, iar autoritățile monitorizează cu atenție evoluțiile pentru a evita o criză majoră în aprovizionare.