Ministrul Apărării, Radu Miruță, a cerut țărilor NATO să disloce temporar în România sisteme de contracarare a dronelor rusești, după incidentul de la Galați, unde o dronă a Rusiei a căzut pe un bloc și a rănit două persoane. România a solicitat sprijinul militar pentru perioada până la livrarea noilor sisteme cumpărate prin programul SAFE.

Marți, ministrul a mers în Belgia, la cartierul general militar al NATO (SHAPE), unde a prezentat reprezentanților militari ai celor 32 de state membre realitatea cu care se confruntă țara noastră: drone rusești care intră ilegal în spațiul aerian NATO și riscurile generate pentru cetățeni. El a explicat modul în care este dusă în prezent lupta antidronă în zona Dobrogei, precum și vulnerabilitățile identificate și măsurile luate pentru a le acoperi.

Solicitarea de sprijin NATO pentru contracararea dronelor rusești

După incidentul dronei Geran-2, care s-a prăbușit peste un bloc din Galați, rănind două persoane, reprezentanții MApN au spus că au fost dificultăți în urmărirea țintei pe radar. De asemenea, angajarea dronei cu avioanele F-16 a fost evitată pentru a preveni daune colaterale, profilul de zbor și zona traversată nepermițând o intervenție sigură. Reprezentanții Ministerului au menționat că alte sisteme de combatere, precum tunurile Gepard sau sistemul MEROPS, erau dislocate în alte zone din Delta Dunării și nu au putut interveni punctual.

• România a comandat sisteme moderne de apărare antiaeriană și antidronă în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, livrările urmând să înceapă peste un an și jumătate.
• Până atunci, țara noastră a solicitat sprijin temporar al aliaților NATO pentru consolidarea apărării pe Flancul Estic.
• Ministrul a prezentat contractele semnate, demonstrând contribuția României la apărarea comună a NATO.
• Reprezentanții militari ai NATO vor propune decidenților politici transferul temporar al sistemelor cerute până la finalizarea livrărilor.

Ce urmează pentru apărarea antidrone în România

Ministrul Miruță a afirmat că nu există nicio țară care să dețină toate resursele necesare pentru orice scenariu, fiind esențial să se recunoască vulnerabilitățile și să se acționeze pentru reducerea lor. Reprezentanții NATO vor analiza și vor decide asupra transferului temporar al sistemelor de apărare solicitate, pentru a proteja cetățenii și infrastructura națională.

Reacțiile oficiale indică faptul că România continuă să își întărească poziția de apărare, în contextul amenințărilor din zona Dobrogei și a riscurilor generate de dronele rusești. Măsurile adoptate și solicitările către NATO reflectă angajamentul țării de a-și proteja teritoriul și populația în fața noilor provocări.