Organizația NATO a început să analizeze mai multe opțiuni de reacție după incidentul cu drona rusească care s-a prăbușit în Galați, în apropierea frontierei cu Ucraina, rănind ușor două persoane. În acest context, Alianța își intensifică eforturile pentru consolidarea capacităților de apărare pe teren, în timp ce transmite mesaje calibrate către Kremlin.

Colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al Cartierului General al Forțelor NATO în Europa (SHAPE), a confirmat pentru AFP că drona implicată în incident era de proveniență rusă. În fața acestei situații, NATO a declarat că acționează pe mai multe fronturi, în primul rând operațional, pentru a-și îmbunătăți sistemele de detectare și doborâre a dronelor în zbor. În acest sens, se analizează posibilitatea ca sistemul românesc antidrone MEROPS să treacă sub controlul direct al NATO, care deja cooperează strâns cu Bucureștiul.

Ce măsuri poate lua NATO pentru întărirea apărării în România?

Potrivit surselor din cadrul Alianței, una dintre opțiuni ar fi consolidarea rețelei de senzori și interceptori, pentru a neutraliza în deplină siguranță amenințările aeriene. O altă variantă vizează extinderea capacităților de apărare ale României și ale altor state membre, în cadrul Inițiativei de descurajare a flancului estic, un program destinat să implementeze tehnologii avansate, inclusiv inteligență artificială.

• Consolidarea sistemelor de detectare și interceptare a dronelor în zbor
• Controlul direct al sistemului românesc MEROPS de către NATO
• Extinderea capacităților de apărare în cadrul Inițiativei de descurajare a flancului estic
• Discuții în cadrul unei reuniuni NATO despre consolidarea trupelor și a capacităților pe teren

Mesaje calibrate către Moscova și reacțiile NATO

În paralel, NATO încearcă să transmită mesaje calibrate către Moscova. În prima etapă, organizația și-a exprimat rapid solidaritatea cu România, prin vocea purtătorului său de cuvânt și a secretarului general, Mark Rutte. În cazul în care țara afectată solicită, aliații s-ar putea reuni pentru consultări, conform articolului 4 din tratatul NATO.

Articolul 4 a fost invocat de nouă ori în istoria NATO, de trei ori înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, iar ritmul invocărilor s-a accelerat după 2014 și în 2022, odată cu invazia Rusiei în Ucraina. Astfel, aceste consultări, de cele mai multe ori discrete, au avut ca scop întărirea capacității de descurajare a Alianței, element central al strategiei NATO din 1949.

O reuniune în virtutea articolului 4, solicitată de Polonia în septembrie 2025, după incursiunea dronelor ruse pe teritoriul său, a dus la operațiunea "Eastern Sentry", care a implicat un număr mai mare de avioane de vânătoare, elicoptere și sisteme de apărare aeriană, ca răspuns la amenințările din regiune.