La ANIS International Summit 2026, Radu Postolache, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), a atras atenția asupra necesității transformării sectorului IT din România. El a afirmat că modelul actual, bazat pe outsourcing cu valoare adăugată mică, a ajuns la un punct de inflexiune, iar fără schimbări strategice, creșterea va stagnara la circa 2% pe an.
Studiul lansat în cadrul evenimentului arată că industria IT din România contribuie cu 8% la valoarea adăugată națională, generând o cifră de afaceri de 24 de miliarde de euro și o productivitate de 47.000 de euro pe angajat, cu 16% peste media națională. Între 2021 și 2023, sectorul a crescut cu circa 17% anual, însă această dinamică riscă să se reducă drastic dacă nu se implementează măsuri concrete de stimulare a inovației.
Citește și: Programul Geologic Național a fost deblocat după opt ani
De ce trebuie să trecem de la outsourcing la inovație în industria IT?
Potrivit studiului, sectorul IT din România trebuie să depășească modelul de outsourcing pentru a evita plafonarea. În prezent, investițiile în cercetare și dezvoltare reprezintă doar 0,07% din PIB, față de media europeană de 2,1%. Colaborarea în domeniul inovației se situează la 16%, aproape jumătate față de media UE de 26%.
- Sectorul IT contribuie cu 8% la PIB-ul național
- Cifra de afaceri de 24 miliarde de euro
- Productivitate de 47.000 euro pe angajat
- Crestere anuală de circa 17% între 2021-2023
- Investiții în cercetare și dezvoltare de 0,07% din PIB
- Colaborare în inovație la 16%, față de media UE de 26%
Ce propune noul președinte al ADR pentru digitalizarea României?
Aurel Cătălin Giulescu, noul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, a propus transformarea acesteia într-un „orchestrator“ al digitalizării naționale. El a declarat că prioritatea sa principală va fi interoperabilitatea sistemelor, pentru a asigura o colaborare eficientă între instituții și sectorul privat.
Contextul geopolitic și economic global, precum și impactul inteligenței artificiale, impun o schimbare de paradigmă în modul în care România abordează digitalizarea. În lipsa unor măsuri concrete, sectorul IT riscă să atingă un plafon, iar creșterea sustenabilă va fi dificil de menținut.
Reacțiile oficiale indică faptul că autoritățile sunt conștiente de aceste provocări și pregătesc strategii pentru a stimula inovația și investițiile în cercetare. În plus, se urmărește creșterea colaborării între sectorul public și cel privat pentru a impulsiona dezvoltarea tehnologică și competitivitatea națională.
În concluzie, sectorul IT din România are nevoie de o schimbare de direcție pentru a-și menține poziția de lider regional și pentru a contribui la creșterea economică durabilă. Investițiile în inovație și digitalizare sunt esențiale pentru a evita plafonarea și a asigura o creștere sustenabilă în următorii ani.