Sursă: Hotnews.ro
În timp ce în Parlamentul României se pregătește votul pentru Guvernul Veștea, țara noastră se evidențiază în Europa prin numărul record de schimbări la vârful guvernului. Potrivit unui grafic publicat de platforma Maven Mapping, România a avut 13 mandate de premier în ultimii 10 ani, inclusiv perioade de interimat și mandate repetate ale aceleiași persoane.
Citește și: Programul Geologic Național a fost deblocat după opt ani
Graficul a fost distribuit după demisia lui Keir Starmer din funcția de prim-ministru al Marii Britanii, eveniment care a generat incertitudine politică în Regat. În timp ce în Marea Britanie procedura de nominalizare a succesorului va începe pe 9 iulie, în România, schimbările de la Palatul Victoria continuă fără întrerupere. În perioada 2016-2026, la conducerea guvernului românesc s-au succedat 13 persoane, inclusiv mandate de interimat.
Ce înseamnă cele 13 mandate de premier în România?
Numărul de mandate reflectă instabilitatea politică din ultimul deceniu, fiind cel mai mare din Europa. La nivel european, țara noastră se află pe primul loc, urmată de Bulgaria cu 11 mandate și Franța și Austria cu câte 9. În comparație, Regatul Unit a avut șapte prim-miniștri în aceeași perioadă, iar Moldova, șapte.
- 2016: Dacian Cioloș conduce guvernul tehnocrat după incendiul din clubul Colectiv
- 2016-2017: Sorin Grindeanu și Mihai Tudose urmează la Palatul Victoria
- 2018-2019: Viorica Dăncilă rămâne aproape doi ani în funcție
- 2020-2023: Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă ocupă funcția de premier
- 2023-2025: Marcel Ciolacu conduce două guverne succesive
- 2023: Cătălin Predoiu are două mandate interimare
Ce impact are această instabilitate politică asupra României?
Numărul mare de schimbări de premieri indică o criză de încredere în conducerea guvernamentală, afectând stabilitatea și continuitatea politicilor publice. În plus, această situație poate influența deciziile economice și sociale, generând incertitudine atât pentru cetățeni, cât și pentru investitori.
Reacțiile oficiale subliniază că această dinamică face parte din procesul democratic, însă criticii consideră că ea afectează grav imaginea țării în Europa. În următoarele luni, evoluția politică va fi urmărită cu atenție pentru a evalua dacă România va reuși să stabilizeze guvernarea și să implementeze reforme durabile.