Sursă: Stirileprotv.ro
Un nou fenomen economic atrage atenția în România: prețurile carburanților continuă să crească, în ciuda faptului că prețul petrolului scade, iar guvernul a introdus măsuri de plafonare a adaosului comercial.
Citește și: Programul Geologic Național a fost deblocat după opt ani
Recent, compania Petrom a majorat prețurile carburanților cu 5 bani pe litru, atât la benzină, cât și la motorină. La momentul respectiv, cotația petrolului Brent nu justifica această creștere, iar cursul de schimb nu a exercitat presiuni semnificative asupra costurilor de import. Mulți consumatori s-au întrebat de ce prețurile cresc, în condițiile în care indicatorii pieței nu justifică această mișcare.
În acest context, analistul economic explică că răspunsul se află în măsura guvernamentală adoptată recent. Prin Ordonanța de Urgență nr. 19/2026, completată ulterior cu OUG nr. 24/2026, statul a instituit o stare de criză pe piața carburanților și a plafonat adaosul comercial la nivelul mediei anului 2025. Această măsură a fost prezentată ca un mecanism de protecție a consumatorilor, menită să reducă prețurile cu 5-15 bani pe litru și să împiedice speculațiile în perioade de volatilitate internațională.
De ce plafonarea adaosului comercial nu funcționează întotdeauna?
Specialistul atrage atenția că economia funcționează adesea diferit față de intențiile politice. În mod normal, atunci când costul materiei prime scade, concurența ar trebui să determine reducerea prețurilor. Companiile care transferă rapid scăderea costurilor către consumatori câștigă cotă de piață, în timp ce celelalte trebuie să urmeze. Este mecanismul clasic al pieței libere.
- Plafonarea adaosului poate schimba subtil regulile jocului
- Marja maximă permisă poate deveni o țintă de profit pentru companii
- Orice marjă neutilizată reprezintă profit pierdut
- Companiile listate la bursă urmăresc maximizarea profitului în limitele legii
Ce efecte are plafonarea asupra prețurilor în România?
Analistul explică că plafonul poate avea un efect paradoxal. În cazul creșterii prețului petrolului, plafonul limitează extinderea marjelor și protejează consumatorii. Însă, dacă prețul petrolului scade, companiile pot avea interesul să mențină prețurile ridicate pentru a conserva adaosul comercial permis de reglementare.
Astfel, plafonul devine un prag de referință, în loc să stimuleze concurența. În piața dominată de câțiva jucători mari, această situație poate avea efecte diferite față de cele dintr-un sector puternic concurențial. În prezent, nu există dovezi publice că majorarea de 5 bani a fost determinată direct de mecanismul plafonării, însă fenomenul ridică semne de întrebare asupra funcționării pieței în condiții de reglementare.
Economiștii avertizează că astfel de măsuri pot avea consecințe neașteptate, iar prețurile pot rămâne ridicate chiar și în perioadele de scădere a costurilor materiei prime, afectând direct buzunarele consumatorilor.