Sursă: Mediafax.ro
România a marcat 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, înregistrând progrese economice semnificative, dar și vulnerabilități majore, conform unei analize realizate de un think tank independent. În ultimul deceniu, productivitatea muncii a crescut cu peste 38%, fiind cea mai mare creștere dintre cele șase state analizate.
Consumul individual a aproape dublat, ajungând la 86,2% din media UE, iar traficul aerian a crescut cu aproape 378,9%, indicând o modernizare accelerată a mobilității și conectivității. În același timp, datoria publică a României a explodat, fiind un indicator de vulnerabilitate economică, în condițiile în care nivelul PIB-ului pe cap de locuitor a atins peste 6.000 de euro.
Ce progrese a înregistrat România după 20 de ani în UE?
Analiza arată că, în aproape două decenii, România a recuperat decalajele economice față de vestul Europei, în special în ceea ce privește consumul și productivitatea. Creșterea traficului aerian și a investițiilor în infrastructură au fost printre cele mai spectaculoase, reflectând o deschidere internațională mai accentuată.
- Creștere de peste 38% a productivității muncii în ultimii 10 ani
- Consumul individual a crescut de la 43,3% la 86,2% din media UE
- Traficul aerian a crescut cu 378,9%
- PIB/cap de locuitor a depășit 6.000 de euro
- Numărul românilor din diaspora se estimează la 3,8 milioane
- Numărul pasagerilor transportați prin aeroporturi a crescut de aproape cinci ori
Care sunt principalele vulnerabilități ale României în contextul european?
Deși economia a înregistrat progrese, analiza indică și probleme majore. Sistemul de educație rămâne cel mai slab punct, cu doar 22,6% dintre tineri având studii universitare, cea mai redusă pondere din UE și fără tendințe de creștere. În plus, datoria publică a explodat, iar deficitul comercial persistă, fiind principalele vulnerabilități.
De asemenea, România are cea mai mare diasporă din UE, ceea ce indică provocări în menținerea forței de muncă și în dezvoltarea internă. În ciuda progreselor, investițiile în educație și competitivitate trebuie intensificate pentru a susține următoarea etapă de convergență economică.
Concluzia analizei este că, pentru a continua pe această traiectorie, România trebuie să prioritizeze investițiile în capital uman și infrastructură, pentru a reduce vulnerabilitățile și a asigura o creștere durabilă în contextul european.