Sursă: Mediafax.ro
România a ajuns în atenția internațională după ce a decis joi să oprească controlat al doilea reactor de la Cernavodă, din cauza nivelului record scăzut al Dunării. Această măsură a fost luată pentru siguranță, după ce debitul fluviului a coborât sub nivelul minim necesar pentru răcirea instalațiilor.
Citește și: Programul Geologic Național a fost deblocat după opt ani
Producția de energie nucleară a României a fost redusă la zero, fiind pentru prima dată după 23 de ani când centrala de la Cernavodă nu funcționează la capacitate maximă. În ultimele săptămâni, autoritățile au încercat să evite oprirea reactorului, inclusiv prin scufundarea a patru barje încărcate cu piatră în apropierea Canalului Bala, pentru a crea o barieră subacvatică și a redirecționa apa Dunării. Însă, nivelul fluviului a continuat să scadă, iar măsurile au fost insuficiente.
Ce impact are oprirea reactorului de la Cernavodă?
Potrivit Associated Press, centrala de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din energia electrică a României, funcționând la capacitate maximă. Oprirea controlată a celui de-al doilea reactor afectează echilibrul energetic național, însă autoritățile au asigurat că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie.
- Debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim pentru răcirea reactoarelor
- Primul reactor a fost oprit la sfârșitul lunii iulie din cauza scăderii nivelului fluviului
- Autoritățile au intervenit cu măsuri fără precedent pentru a evita oprirea celui de-al doilea reactor
- România nu mai are energie nucleară în funcțiune pentru prima dată după 2003
- Ungaria pregătește măsuri pentru a menține în funcțiune centrala de la Paks
Ce măsuri au fost luate pentru salvarea centralei?
Autoritățile române au încercat să reducă efectele secetei prin scufundarea barjelor încărcate cu piatră pentru a crea o barieră subacvatică și a crește nivelul Dunării. Însă, aceste intervenții nu au fost suficiente pentru a menține funcționarea reactorului. În paralel, Ungaria a început să implementeze măsuri similare, inclusiv construirea unui prag de fund pentru a proteja centrala de la Paks, care se află în pragul unei opriri pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare.
Specialiștii avertizează că seceta persistentă și reducerea debitului Dunării pot avea consecințe grave asupra securității energetice a regiunii, fiind nevoie de soluții durabile pentru gestionarea resurselor de apă.
Reprezentanții Ministerului Energiei au transmis că, în ciuda reducerii producției, nu există riscuri pentru alimentarea cu energie electrică a țării, însă situația rămâne critică și necesită monitorizare continuă.