Sursă: Observatornews.ro
Statul român solicită prosumatorilor să contribuie cu energia stocată în baterii în rețeaua națională, însă mulți refuză această oportunitate. Mihaela Muha, prosumator, are un sistem fotovoltaic de 10 kW și o baterie de 15 kW, dar nu livrează energia surplus în rețea.
Citește și: Programul Geologic Național a fost deblocat după opt ani
Mihaela Muha explică că panourile fotovoltaice acoperă consumul casei, iar surplusul de energie ajunge în rețea doar pe timpul zilei. "Casa noastră are aproximativ 300 mp. Folosim două frigidere, o ladă frigorifică, patru aparate de aer condiționat, cuptor și mașină de spălat. În timpul verii, minim două aer condiționat sunt pornite aproape toată ziua", precizează ea. Bateria ar fi permis livrarea și după apus, dar nu este rentabilă, consideră ea.
De ce nu livrează prosumatorii energia în rețea?
Reprezentanții din domeniul energiei afirmă că prețul plătit pentru energia livrată variază între 0,45 și 0,90 de lei pe kWh, în timp ce tariful de cumpărare este dublu sau triplu. "Prosumatorii nu sunt încurajați să livreze energia în rețea. Ideal ar fi un tarif dinamic, care să stimuleze stocarea pe timpul zilei și livrarea seara", explică George Truşcă, specialist în energie fotovoltaică.
- Prețul de cumpărare a energiei variază între 0,45 și 0,90 lei/kWh
- Tariful de achiziție este de două sau trei ori mai mare decât cel de vânzare
- Numărul prosumatorilor cu baterii de stocare este de aproximativ o treime din cei 350.000 înregistrați în România
- Fiecare prosumator ar putea injecta în rețea 2 kWh zilnic, adunând peste 200 MWh lunar
- Acest surplus ar putea susține consumul a două mari fabrici auto, Dacia și Ford
Posibilități de reducere a presiunii asupra sistemului energetic
Experții consideră că bateriile de stocare ale prosumatorilor pot ajuta rețeaua națională cu cel puțin 1000 MW, reducând dependența de importuri și optimizând consumul energetic. Dan Tudose subliniază că, dacă fiecare prosumator ar livra 2 kWh zilnic, s-ar putea injecta peste 200 MWh în rețea, contribuind semnificativ la echilibrarea sistemului.
În contextul crizei energetice, România vinde energie ieftină bulgarilor ziua și o cumpără seara la prețuri de zeci de ori mai mari, din cauza lipsei de sisteme de stocare. Vecinii noștri au investit în astfel de tehnologii cu fonduri europene, în timp ce în țara noastră stocarea rămâne o provocare.