Sursă: Stirileprotv.ro
De duminică, 19 iulie 2026, noile reguli ale Uniunii Europene interzic distrugerea hainelor și încălțămintei nevândute de către marile companii din sectorul textil, în scopul protejării mediului. Aceste măsuri vizează reducerea risipei și a emisiilor de CO₂ generate de industria fashion.
Potrivit comunicatului oficial, companiile nu vor mai putea arunca articolele vestimentare nevândute, cu excepția cazurilor de siguranță sau deteriorare. În plus, acestea vor fi obligate să declare volumele de bunuri eliminate, începând cu februarie 2027, într-un format standardizat la nivel european.
Ce schimbări aduc noile reguli UE pentru industria textilă?
Regulile europene încurajează companiile să gestioneze mai eficient stocurile, să proceseze retururile și să exploreze soluții alternative precum revânzarea, recondiționarea, donațiile sau reutilizarea. Aceste obligații vor fi extinse și la IMM-uri începând cu iulie 2030.
- Se estimează că între 4 și 9% din articolele textile nevândute sunt distruse anual în Europa.
- Risipa generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂, echivalentul emisiilor totale ale Suediei din 2021.
- În Franța, aruncarea produselor nealimentare destinate vânzării a fost deja interzisă, acestea fiind obligate să fie reutilizate sau donate.
- În Germania, aproape 20 de milioane de articole returnate sunt aruncate anual, conform datelor europene.
Impactul pentru România și mediul de afaceri local
Regulamentul face parte din pachetul legislativ privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile și va influența și piața românească. Începând din 19 iulie, companiile mari din România nu vor mai avea voie să distrugă haine și încălțăminte nevândute, iar obligația de raportare a volumelor de bunuri eliminate va fi obligatorie din februarie 2027.
Pentru firme, distrugerea devine soluție de ultimă instanță, fiind preferată reciclarea sau donațiile. În cazul derogărilor, operatorii trebuie să păstreze documentație justificativă timp de cinci ani, conform noilor cerințe europene. Aceste măsuri urmăresc reducerea deșeurilor textile și limitarea impactului asupra mediului, în contextul creșterii fenomenului „ultra fast-fashion”.
Astfel, România trebuie să se adapteze noilor reguli, care vizează o economie circulară și un mediu mai curat, în timp ce companiile locale sunt încurajate să-și optimizeze gestionarea stocurilor și să exploreze soluții sustenabile.