Nouă state membre ale Uniunii Europene au cerut autorităților europene să adopte măsuri mai ferme pentru controlul populației de cormorani, păsări acvatice protejate în prezent de legislația europeană. Solicitarea vine în contextul îngrijorărilor legate de impactul acestor păsări asupra fermelor piscicole și a stocurilor de pește din Europa.
Potrivit unei note discutate în această săptămână de miniștrii agriculturii și diplomați europeni, populația estimată a cormoranilor în Europa se ridică la aproximativ două milioane de exemplare. Aceștia consumă anual circa 360.000 de tone de pește, echivalentul unei treimi din producția totală de acvacultură a continentului. Statele baltice, estice și central-europene, unde specia este mai răspândită, solicită ca Uniunea Europeană să permită măsuri precum vânătoarea cormoranului mare, perturbarea zonelor de cuibărit sau aplicarea de ulei pe ouă pentru a împiedica reproducerea păsărilor.
Ce măsuri propun țările europene pentru controlul cormoranilor?
Aproape 10.000 de prizonieri vor fi eliberați în curând în Vietnam, dar în Europa, discuțiile vizează măsuri precum vânătoarea controlată, perturbarea cuiburilor sau tratamente pe ouă pentru reducerea populației de cormorani. Ministrul ceh al agriculturii, Martin Šebestyán, a declarat că scopul nu este eliminarea completă a păsărilor, ci găsirea unui echilibru între prădători și resursele piscicole. El a precizat că este nevoie de un sistem care să asigure o populație „sustenabilă” de cormorani.
- Permisiunea vânătorii controlate a cormoranilor
- Perturbarea zonelor de cuibărit
- Aplicarea de ulei pe ouă pentru reducerea reproducției
- Protejarea fermelor piscicole prin măsuri preventive
- Refacerea ecosistemelor acvatice pentru o populație mai rezistentă
De ce susțin organizațiile de mediu păstrarea păsărilor protejate?
Reprezentanții organizațiilor de mediu, precum BirdLife, argumentează că păsările sunt transformate în țapi ispășitori pentru problemele cauzate de presiunea umană asupra ecosistemelor acvatice. Anouk Puymartin, responsabilă de politici la BirdLife, a transmis că soluția pe termen lung este refacerea naturii, prin restaurarea râurilor și zonelor de coastă, pentru a ajuta populațiile de pește să se refacă și să devină mai rezistente la prădători.
Organizațiile susțin că fermele piscicole pot fi protejate eficient prin măsuri preventive, precum plasele, iar sacrificarea păsărilor trebuie să fie o măsură repetată și costisitoare, nesustenabilă pe termen lung. Conflictul dintre oameni și cormorani nu este nou în Europa, fiind documentat încă din secolul al XIV-lea, când împăratul Carol al IV-lea cerea uciderea păsărilor pentru pagubele provocate peștilor.
Legislația europeană, prin Directiva Păsări din 1979, a protejat specia, iar vânarea cormoranilor este permisă doar în condiții stricte. În prezent, Suedia și alte țări solicită schimbarea regulilor pentru a permite un control mai eficient asupra populației de păsări, în contextul impactului asupra resurselor piscicole.