Sursă: Mediafax.ro
Președintele bolivian Rodrigo Paz a declarat stare de urgență sâmbătă, 20 iunie 2026, pe fondul unei crize care a paralizat economia țării timp de 50 de zile. Măsura permite mobilizarea forțelor armate pentru a elimina blocajele rutiere care afectează aprovizionarea cu alimente, combustibil și medicamente.
Citește și: Criză de motorină în sudul Italiei, benzinării goale și cozi uriașe
Decretul oferă președintelui Paz instrumente constituționale mai ample pentru restabilirea ordinii. Acesta a anunțat că ordinul intră în vigoare imediat, dar trebuie să notifice Congresul în termen de 24 de ore. Parlamentul are apoi 72 de ore pentru a aproba sau respinge măsura, conform Reuters.
Ce a dus la starea de urgență în Bolivia?
Conflictul a izbucnit după ce Paz a eliminat brusc subvențiile de lungă durată pentru combustibil, în contextul agravării crizei dolarului și al negocierilor cu Fondul Monetar Internațional. Protestele s-au extins, susținătorii fostului președinte de stânga Evo Morales ciocnindu-se cu poliția în La Paz.
- Protestatarii cer creșteri salariale și încetarea penuriei de combustibil și dolari.
- Multe drumuri importante rămân sub controlul asociațiilor rurale aliniate cu Morales.
- Președintele a stabilizat prețurile la combustibil, dar nemulțumirile continuă.
Reacția președintelui Paz
Președintele Paz a afirmat că criza a degenerat într-o încercare organizată de a destabiliza democrația. El a avertizat că cei care continuă perturbările se vor confrunta cu consecințe legale, subliniind că starea de urgență nu vizează restricționarea vieții oamenilor, ci eliberarea Boliviei de cei care folosesc conflictul politic pentru a bloca drumurile.
În ciuda acordului cu Confederația Muncitorilor din Bolivia, care a vizat atenuarea tensiunilor sociale, protestele continuă, în special în zona Cochabamba, unde asociațiile rurale nu au participat la negocieri.