Sursă: Stirileprotv.ro
Structura subiectelor la Istorie pentru Bacalaureat 2026 a rămas neschimbată în ultimii ani, fiind un instrument valoros pentru elevi. Trei subiecte, fiecare cu o valoare de 30 de puncte, la care se adaugă 10 puncte din oficiu, formează baza examenului. Înainte de sesiunea din vara 2026, este util să analizăm ce cerințe au primit candidații în anii anteriori, pentru a înțelege tiparele și temele recurente.
Citește și: Sibiul are relații de înfrățire cu mai multe orașe din lume
La Bacalaureat 2025, proba la Istorie s-a desfășurat pe 11 iunie. Structura a fost aceeași: două subiecte bazate pe surse istorice și un eseu amplu. La Subiectul I, candidații au avut de interpretat fragmente din lucrări precum „Diplomația” de Henry Kissinger și „Istoria Europei” de Jean Carpentier și François Lebrun. La Subiectul al II-lea, au analizat un fragment din „Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova” de I.A. Pop și I. Bolovan, răspunzând la șase cerințe legate de conținut. La Subiectul al III-lea, au redactat un eseu despre evoluția statului român în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, incluzând acțiuni, măsuri și relații internaționale.
Ce au avut de rezolvat candidații la Bacalaureat 2025 la Istorie?
La sesiunea de toamnă a aceluiași an, pe 12 august, subiectele au abordat luptele lui Iancu de Hunedoara, Constituția din 1866 și evoluția României între 1947 și 1985. Cerințele au vizat identificarea personajelor, evenimentelor, cauzelor și efectelor, precum și redactarea unui eseu argumentat despre perioada comunistă și politica externă a țării.
În vara anului 2024, pe 2 iulie, elevii au avut de redactat un eseu despre România postbelică, concentrându-se pe instaurarea comunismului, transformări economice și sociale, precum și evoluțiile politice din perioada Războiului Rece. Aceste exemple evidențiază temele recurente și tiparele de cerințe din ultimii ani, care revin frecvent în subiectele de la BAC.
Care sunt temele principale și cerințele frecvente la Bacalaureat Istorie?
Din analiza subiectelor din ultimii ani, se remarcă câteva teme constante: formarea statelor medievale românești, organizarea instituțională a Țării Românești, evoluția României în Evul Mediu și epoca modernă, precum și perioada comunistă și perioada de după 1945. Cerințele se concentrează pe interpretarea surselor, analiza evenimentelor și redactarea de eseuri argumentate, bazate pe cunoștințe solide.
- Structura constantă a celor trei subiecte: interpretare de surse, analiză de conținut și eseu argumentativ.
- Frecvența temelor: Evul Mediu, epoca modernă, comunismul și perioada postbelică.
- Tipul cerințelor: identificare, interpretare, explicare și argumentare.
- Importanța cunoașterii surselor istorice și a contextului internațional.
- Repetarea temelor de bază pentru consolidarea cunoștințelor.
În concluzie, pentru sesiunea de Bacalaureat 2026, elevii trebuie să se pregătească temeinic pe aceste teme recurente și să exerseze rezolvarea subiectelor din anii anteriori. Înțelegerea tiparului și a cerințelor va ajuta la obținerea unui rezultat bun și la o abordare eficientă a examenului.