Parlamentul European a adoptat un raport prin care solicită Uniunii Europene să se implice mai activ în combaterea amenințărilor hibride provenite din Rusia. Documentul subliniază necesitatea unor răspunsuri mai ferme și alocarea resurselor în funcție de expunerea strategică a fiecărei regiuni.
Raportul evidențiază că amenințările hibride includ dezinformare, atacuri cibernetice, sabotaj, ingerințe electorale și manipularea migrației. România, fiind pe flancul estic și la Marea Neagră, este considerată extrem de vulnerabilă la aceste acțiuni.
Citește și: Ministerul Economiei pregătește măsuri pentru susținerea uzinei Dacia după avertismente
Autorii documentului atrag atenția că Rusia reprezintă cea mai gravă amenințare hibridă pentru UE, fiind urmată de alte state precum China, Iran sau Coreea de Nord, care au desfășurat campanii menite să submineze democrațiile europene. Parlamentul cere ca resursele să fie distribuite în funcție de nevoile reale ale fiecărei regiuni, în special pentru statele de pe frontul estic.
De asemenea, se solicită crearea unui cadru juridic și financiar la nivel european pentru protejarea infrastructurii critice, precum cea energetică, de transport sau comunicații. Marea Neagră este menționată explicit ca zonă strategică ce trebuie protejată, iar eforturile de reducere a dependențelor strategice trebuie accelerate, mai spun autorii raportului.
Europarlamentarul PNL, Dan Motreanu, a transmis pe Facebook că susține finanțarea echipelor europene de răspuns rapid în domeniul cibernetic, pentru a contracara aceste amenințări. În ultimii ani, România a fost ținta unor campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și ingerințe în procese democratice, în contextul războiului din Ucraina.
După invadarea Ucrainei, spațiul informațional românesc a fost constant vizat de narațiuni favorabile Kremlinului, precum și de campanii de influență menite să slăbească sprijinul pentru Ucraina și încrederea în UE și NATO. În timpul alegerilor prezidențiale din 2024, autoritățile au descoperit implicarea unui actor statal în promovarea unui candidat, prin rețele de conturi coordonate, în contextul unor operațiuni de influență similare celor rusești.