Departamentul de Stat al SUA a publicat în 30 septembrie 2026 raportul privind climatul investițional în România, evidențiind problemele persistente din sistemul judiciar. Documentul menționează că, deși țara recunoaște drepturile de proprietate și cele contractuale, punerea lor în aplicare prin instanțe poate fi „îndelungată, costisitoare, imprevizibilă și dificilă”.
Companiile străine care activează în România reclamă frecvent lipsa de experiență a judecătorilor în domeniul afacerilor și al tehnologiilor moderne. Raportul subliniază că, deși independența justiției este prevăzută de Constituție, există opinii diferite privind competența și echitatea sistemului judiciar, precum și despre mecanismele de responsabilizare.
Citește și: Ministerul Economiei pregătește măsuri pentru susținerea uzinei Dacia după avertismente
Probleme de predictibilitate și punere în aplicare a hotărârilor
Una dintre cele mai evidente observații ale raportului vizează lipsa de predictibilitate a deciziilor instanțelor. Inconsecvența în interpretarea legilor și jurisprudența instanțelor reprezintă obstacole majore pentru investitori și societate. În plus, punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești nu este uniformă, iar căile de atac pot fi îndelungate, ceea ce afectează caracterul obligatoriu al deciziilor.
Raportul indică, de asemenea, că situațiile în care administrația contestă hotărârile judecătorești sau nu le execută pot duce la blocaje în sistem. Aceste probleme limitează eficiența justiției și încrederea în sistemul judiciar.
Impactul deciziilor CCR și al modificărilor legislative asupra luptei împotriva corupției
Un capitol separat al raportului tratează corupția, menționând că, deși România a înregistrat progrese, fenomenul rămâne o problemă. Eficiența DNA în obținerea și menținerea condamnărilor pentru oficiali de rang înalt a scăzut, în special după mutarea competenței de investigare în 2018 de la DNA la Parchetul General. Decizia Curții Constituționale din 2022 privind prescripția răspunderii penale a redus durata termenului de prescripție, ceea ce a dus la anularea a peste 9.600 de trimiteri în judecată și condamnări.
Raportul remarcă și decizia din 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a restricționat participarea polițiștilor DGA în anchetele de corupție ce vizează persoane din afara Ministerului de Interne. Aceasta a generat semnale despre dificultăți în colectarea probelor relevante în astfel de cazuri.