Sursă: Mediafax.ro

Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, susține că soluțiile elaborate în mandatul său pentru consolidarea legislației privind integritatea au fost modificate ulterior. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că proiectul de lege aflat în Parlament reprezintă opțiunile actualei coaliții de guvernare.

Marinescu precizează că, înainte de încheierea mandatului său, un grup de lucru constituit la nivelul ministerului și al Agenției Naționale de Integritate a elaborat un set de soluții juridice pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR și pentru alinierea la decizia Curții Constituționale nr. 297/2025 și standardele OCDE. Acestea includeau adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru jaloanele din PNRR și un proiect de lege pentru reglementarea declarațiilor de avere și de interese.

Modificările legislative și poziția actualului Guvern

Potrivit fostului ministru, după plecarea sa, Ministerul Justiției a decis să reunească soluțiile într-un singur proiect de lege, din cauza imposibilității unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Marinescu afirmă că nu a participat la aceste modificări și le consideră operațiuni ale actualei guvernări.

• Prevederile despre conflictul de interese cu prejudiciu sub salariul minim au fost schimbate
• Lipsa reglementărilor privind publicitatea declarațiilor de avere
• Extinderea modificărilor asupra conflictului de interese în Codul administrativ

Reacțiile și pozițiile politice

Marinescu respinge acuzațiile USR, conform cărora Ministerul Justiției ar fi tergiversat legislația privind integritatea. El afirmă că forma actuală a proiectului a fost elaborată după plecarea sa și solicită explicații celor care au operat modificările.

Președintele Nicușor Dan nu a oferit o soluție clară în această privință, în timp ce fostul președinte ANI, Horia Georgescu, indică posibile tergiversări și corupție în gestionarea dosarului lui Klaus Iohannis. În opinia sa, legea ANI a devenit o sinecură, iar verificarea declarațiilor de avere este compromisă.

Aceste dezvăluiri evidențiază tensiunile politice și dificultățile din sistemul legislativ privind integritatea în România, în contextul unor reforme criticate de opoziție și experți independenți.