Sursă: Hotnews.ro
Canalul ucrainean Bâstroe, care leagă Marea Neagră de brațul Chilia, revine în centrul atenției între România și Ucraina în 2026. Discuțiile au fost alimentate de acuzații și temeri privind impactul asupra nivelului Dunării și mediului.
Citește și: PNL și USR acuză PSD că încearcă să-și asigure voturile AUR și SOS pentru guvern
Intervențiile hidrotehnice făcute în Delta Dunării încă din secolul 19 au redus debitul apei de pe brațul Chilia de la 60% la 40%, în timp ce debitul pe celelalte brațe a crescut, explică Adrian Stănică, directorul general al Institutului GeoEcoMar. În ultimele luni, unii speculează că Ucraina ar putea „fura” apa Dunării prin lucrările recente de pe canalul Bâstroe, iar tensiunile au crescut în contextul nivelului scăzut al fluviului.
Impactul lucrărilor de pe canalul Bâstroe asupra Dunării
Specialistul Adrian Stănică afirmă că modificările în distribuția debitului Dunării trebuie interpretate în context istoric. La sfârșitul secolului al XIX-lea, aproximativ două treimi din debitul Dunării trecea prin brațul Chilia, iar restul pe brațul Tulcea, cu ramificațiile Sulina și Sfântu Gheorghe. În prezent, această proporție s-a schimbat, dar intervențiile recente au fost doar pentru întreținere, nu pentru modificări majore ale fluxului.
- Debitul pe brațul Chilia a scăzut de la peste 60% la 40%
- Lucrările ucrainene au vizat întreținerea canalului, nu dragarea masivă
- Temerile privind „furarea” apei sunt alimentate de speculații și de nivelul scăzut al Dunării
- Istoric, distribuția naturală a debitului s-a modificat în timp din cauza intervențiilor
Situația actuală și riscurile pentru România
În condițiile unui nivel extrem de scăzut al Dunării, opinia publică și oficialii români se tem de posibile efecte negative ale lucrărilor ucrainene. În plus, există suspiciuni că apa s-ar putea scurge pe canalul Bâstroe, afectând nivelul și navigația în Delta Dunării. Adrian Stănică subliniază că, până acum, lucrările au fost doar de întreținere și nu au avut impact major asupra debitului natural.
Autoritățile române și experții continuă monitorizarea situației, iar tensiunile politice persistă, alimentate de temeri și de informații incomplete. În contextul crizei nivelului Dunării, discuțiile despre canalul Bâstroe rămân un subiect sensibil, cu potențial de escaladare dacă se vor confirma temeri privind scurgerea apei.
pe nume proprii: Nicușor Dan, Adrian Stănică, Institutul GeoEcoMar, Delta Dunării, canalul Bâstroe, Ucraina, România.