Sursă: Mediafax.ro

Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, Traian Briciu, susține că decizia CJUE din cauza «Lin II» nu va schimba fundamental modul în care instanțele române aplică regulile privind prescripția răspunderii penale. Evenimentul a avut loc joi și nu va modifica principiile deja stabilite în sistemul judiciar românesc.

Traian Briciu afirmă că decizia CJUE consolidează autoritatea de lucru judecat și stabilește că hotărârile definitive pronunțate pe motivul intervenirii prescripției nu pot fi redeschise. Într-o analiză pentru publicația Adevărul, el explică că această hotărâre urmează linia deciziei anterioare din 2023, Lin1, și nu aduce schimbări majore în interpretarea legislației penale din România.

Ce înseamnă decizia CJUE pentru justiția românească?

Potrivit lui Briciu, decizia confirmă că autoritatea de lucru judecat împiedică redeschiderea cauzelor deja soluționate definitiv pe motivul prescripției. El explică că hotărârile definitive nu pot fi afectate de soluții interpretative ulterioare, chiar dacă apar alte decizii la nivel european.

• Decizia CJUE stabilește că hotărârile definitive nu pot fi redeschise din cauza prescripției
• Se menține principiul autorității de lucru judecat în sistemul judiciar românesc
• Dosarele aflate pe rol rămân în continuare în dezbatere, dar nu pot fi reanalizate dacă au fost deja soluționate

Impactul asupra proceselor în curs și principiul legii penale mai favorabile

Traian Briciu subliniază că efectele hotărârii sunt mai puțin clare pentru procesele care nu au fost încă soluționate definitiv. El afirmă că decizia CJUE nu invalidază automat decizia din 2022 a Înaltei Curți, care aplică principiul legii penale mai favorabile, conform Constituției României.

Președintele UNBR remarcă că această hotărâre nu reprezintă o opțiune, ci o obligație constituțională, dat fiind că legea penală mai favorabilă trebuie aplicată retroactiv, conform articolului 15 din Constituție. Astfel, sistemul judiciar trebuie să respecte această normă fundamentală, indiferent de deciziile europene.

În concluzie, decizia CJUE nu va schimba radical modul în care instanțele române aplică regulile privind prescripția, dar întărește principiile deja existente în legislația națională și constituțională.