Sursă: Mediafax.ro
Guvernul a aprobat joi o procedură pentru sprijinirea persoanelor adulte cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale și se integrează în comunitate. Această măsură face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și vizează facilitarea tranziției către o viață independentă.
Potrivit hotărârii, persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu vor putea beneficia de două tipuri de sprijin financiar: un ajutor lunar pentru locuință și un beneficiu de tranziție pentru acoperirea cheltuielilor de mutare și adaptare. Aceste beneficii vor fi acordate în limita salariului minim brut pe țară și vor acoperi cheltuielile de utilități și administrare a locuinței.
Ce beneficii vor primi persoanele cu dizabilități în procesul de dezinstituționalizare?
Beneficiul pentru locuire va fi acordat lunar și va fi echivalent cu un salariu minim brut, acoperind costurile de utilități și întreținere. În același timp, beneficiul de tranziție va avea valoarea a două salarii minime brute și va putea fi utilizat pentru cheltuieli legate de mutare, instalare în comunitate și situații de urgență în primele 12 luni după ieșirea din centru.
- Ajutor lunar pentru locuință, în limita salariului minim brut
- Sprijin financiar pentru cheltuieli de mutare și adaptare
- Valoare a beneficiului de tranziție: două salarii minime brute
- Se acordă pentru primele 12 luni după ieșirea din centru
- Finanțarea provine din bugetul de stat și fonduri externe nerambursabile
- Plățile se efectuează prin DGASPC, în urma evaluării individuale
Ce înseamnă dezinstituționalizarea pentru persoanele cu dizabilități?
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, afirmă că dezinstituționalizarea nu înseamnă doar mutarea într-o locuință, ci oferirea unei șanse reale la independență în comunitate. Pentru ca această șansă să devină realitate, persoanele au nevoie de sprijin în procesul de adaptare și integrare.
Această măsură este susținută de cadrul legal, fiind ultima etapă pentru aplicarea Legii nr. 7/2023 privind sprijinul pentru dezinstituționalizare. Finanțarea va fi asigurată din fonduri naționale și externe, iar plățile vor fi făcute în funcție de evaluarea nevoilor fiecărui beneficiar.
Specialiștii arată că majoritatea persoanelor care părăsesc sistemul rezidențial nu dispun de resurse financiare, locuință proprie sau experiență în administrarea unei gospodării, ceea ce le face vulnerabile la excluziune socială, pierderea locuinței sau acumularea de datorii.