Sursă: Zf.ro
În prima jumătate a anului 2026, în România, înregistrările oficiale arată că aproape jumătate dintre fraudele raportate sunt înșelătorii telefonice. Escrocii se dau drept reprezentanți ai băncilor, poliției sau altor instituții, încercând să păcălească cetățenii pentru a obține date personale sau bani.
Potrivit datelor Direcției de Investigații Criminale din Poliția Română, în această perioadă au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale pentru infracțiuni informatice, iar peste 72.000 de dosare sunt în curs de soluționare. În plus, specialiștii avertizează că tehnicile de inginerie socială devin tot mai sofisticate, iar cetățenii trebuie să fie vigilenți.
Ce reprezintă înșelătoriile telefonice în topul fraudelor din 2026?
Fraudele telefonice în care escrocii se dau drept instituții financiare sau autorități sunt cele mai frecvente, reprezentând 42% din totalul incidentelor raportate. Aceștia folosesc metode de spoofing și impersonare pentru a induce în eroare victimele.
- 42% din fraudele raportate sunt înșelătorii telefonice
- 14% sunt fraude de tip phishing, prin linkuri suspecte
- 13% sunt fraude prin SMS (smishing)
- În prima jumătate a anului 2026, au fost înregistrate circa 15.000 de dosare penale pentru infracțiuni informatice
- La finalul lunii iunie, în curs de soluționare erau peste 72.000 de cazuri
Ce trebuie să știm pentru a evita înșelătoriile telefonice?
Experții recomandă ca utilizatorii să fie atenți la trei elemente esențiale în orice tentativă de fraudă: emoția, urgența și solicitarea de date personale. Escrocii profită de situațiile de criză pentru a induce panică și a convinge victimele să ofere informații sau bani.
De asemenea, în cadrul evenimentului ING SAFE Talks s-au discutat cele mai recente scheme de fraudă digitală și modul în care românii, în special cei peste 50 de ani, reacționează la aceste tentative. Conform studiului național, peste 6 din 10 persoane de peste 50 de ani au experimentat cel puțin o formă de fraudă cibernetică, cunoscând în medie 7 dintre cele 13 tipuri analizate.
Este esențial ca cetățenii să fie informați și să nu cadă pradă panicii sau solicitărilor suspecte. Autoritățile și instituțiile financiare continuă campanii de informare pentru prevenirea acestor fraude.
În concluzie, vigilența și educația digitală sunt cele mai eficiente arme împotriva escrocilor, iar cetățenii trebuie să fie mereu sceptici față de apelurile și mesajele primite de la persoane necunoscute.
