Sursă: Hotnews.ro
Un studiu recent relevă că peste 300.000 de vârstnici din orașele României nu au mai părăsit localitatea de peste cinci ani. În spatele cifrelor se află oameni care petrec zile întregi fără a vorbi cu cineva, trăind în izolare și singurătate profundă.
Discuțiile cu seniori din România și cu voluntari ai unor asociații care derulează programe pentru vârstnici arată că singurătatea devine o problemă tot mai acută. Un studiu din 2025, realizat de Asociația Niciodată Singur, indică faptul că 3 din 5 seniori se simt singuri, iar 1 din 7 resimte un grad ridicat de izolare socială.
Ce înseamnă singurătatea pentru vârstnici în România?
Mulți bătrâni trăiesc singuri, fără familie aproape, și au dificultăți în a găsi sprijin sau companie. Ivonne, în vârstă de 89 de ani, povestește că zilele ei sunt marcate de lipsa conversațiilor și a contactului cu alți oameni. Deși are o fiică în Germania, ea nu o vede decât de câteva ori pe an și se descurcă singură în apartamentul din București.
- peste 300.000 de vârstnici nu au mai ieșit din localitate de peste cinci ani
- 26% dintre seniorii din mediul urban nu au părăsit localitatea de peste un an
- 3 din 5 seniori se simt singuri, conform studiului din 2025
- 1 din 7 resimte un grad ridicat de singurătate
- centre de socializare pentru seniori în București încearcă să reducă izolarea
Ce soluții există pentru combaterea singurătății în rândul vârstnicilor?
În București, mai multe centre de socializare organizează activități culturale, ateliere și sesiuni de consiliere psihologică pentru seniori. Voluntarii și specialiștii subliniază că o conversație, o vizită sau o ieșire în compania altor oameni pot întrerupe temporar cercul izolării.
Bianca Gemănaru, director de programe în cadrul Asociației Niciodată Singur, afirmă că este nevoie să recunoaștem problema și să o adresăm, nu să o judecăm. În zonele numite „Blue zones”, unde oamenii trăiesc peste 100 de ani, relațiile sociale și comunitatea sunt esențiale pentru longevitate și bunăstare.
Relevanța acestor date și inițiativele de sprijin arată că, în România, singurătatea bătrânilor devine o prioritate pentru societate, iar implicarea comunităților poate face diferența în calitatea vieții acestor oameni.