O schemă complexă de fraudare a bugetului de stat, în valoare de 18,41 milioane de lei, a fost descoperită de inspectorii DGAF din cadrul ANAF. Firma de reciclare din București a creat o rețea de nouă companii-fantomă pentru a sustrage fonduri publice, utilizând mașini de lux și retrageri în numerar pentru a ascunde activitatea ilegală.
Investigația, desfășurată între 2023 și 2025, a relevat că firma principală emitea facturi fictive de la aceste entități fără activitate reală, pentru a diminua profitul impozabil și a deduce ilegal TVA-ul. În total, compania a încasat peste 53,25 milioane de lei în acești trei ani, dar o parte semnificativă din sumă a fost direcționată către conturile administratorilor și către achiziția unui autoturism de lux de 487.500 de euro.
Citește și: Programul Geologic Național a fost deblocat după opt ani
Cum funcționa schema de fraudare a fondurilor publice
Compania principală primea bani legitimi pentru servicii de reciclare și introducea în contabilitate facturi fictive de la cele nouă firme-fantomă. Acestea simulau achiziții de deșeuri și servicii de sortare, însă nu aveau activitate reală, angajați sau echipamente. Documentele și locațiile declarate nu corespundeau realității, iar unele firme nu aveau conturi bancare.
- Firmele fanteziste au fost înființate în 2024 și declarate inactive în 2025
- Nu existau documente tehnice sau echipamente pentru activitatea declarată
- Facturile fictive au fost folosite pentru a reduce profitul și a deduce TVA ilegal
- Banii au fost retrași în numerar sau transferați către conturile administratorilor
- O parte din fonduri au fost utilizate pentru cheltuieli personale, inclusiv pentru achiziția unui autoturism de lux
Reacțiile oficiale și urmările anchetei
Autoritățile fiscale din România au demarat o anchetă amănunțită, care a dus la identificarea și destructurarea schemei. În urma verificărilor, s-au dispus măsuri de recuperare a sumelor sustrase și s-au întărit controalele asupra companiilor din sectorul reciclării. În plus, ancheta a scos la iveală modul în care fraudele financiare pot fi ascunse sub aparența activităților legitime, dar și riscurile asociate lipsei de control asupra firmelor de profil.
Impactul acestei fraude asupra bugetului de stat și asupra mediului de afaceri din România rămâne semnificativ, iar autoritățile intenționează să intensifice controalele pentru prevenirea unor astfel de scheme în viitor.