Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a anunțat că anii 2015-2025 reprezintă cei mai calzi 11 ani înregistrați vreodată, iar această tendință alarmantă va continua. Un raport recent al agenției ONU sugerează că este "probabil" în proporție de 86% ca un an din intervalul 2026-2030 să depășească recordul actual, deținut de anul 2024.
Leon Hermanson, principalul autor al buletinului, a declarat că un episod El Niño este așteptat la sfârșitul lui 2026, ceea ce ar putea face ca anul 2027 să devină un an-record. Acest fenomen climatic, care se manifestă prin creșterea temperaturilor de suprafață în Oceanul Pacific, are loc la intervale de doi până la șapte ani și durează între nouă și 12 luni.
Citește și: Sarea Epsom se folosește pentru băi, curățenie și grădinărit
Ce impact va avea El Niño asupra temperaturilor globale?
Ultimul episod El Niño, care a avut loc în 2023 și 2024, a contribuit la transformarea acestor ani în cei mai calzi înregistrați. OMM a subliniat că, în următorii cinci ani, temperaturile globale vor rămâne ridicate, apropiindu-se de cele mai înalte niveluri istorice. Se estimează că, între 2026 și 2030, temperaturile medii anuale vor depăși cu 1,3°C până la 1,9°C față de media preindustrială (1850-1900).
- Probabilitate de 91% ca temperaturile să depășească temporar cu 1,5°C nivelurile preindustriale.
- În 2024, temperatura medie globală a fost cu 1,55°C mai mare decât valorile preindustriale.
- Probabilitate de sub 1% ca temperatura să depășească 2°C în următorii cinci ani.
Încălzirea globală și impactul asupra Arcticii
OMM a precizat că pragurile de 1,5°C și 2,0°C, menționate în Acordul de la Paris, se referă la o încălzire globală pe termen lung, evaluată pe o perioadă de aproximativ 20 de ani. Depășirile temporare ale acestor praguri vor deveni tot mai frecvente, pe măsură ce tendința de încălzire a planetei se intensifică.
În plus, se estimează că încălzirea în Arctica va continua să depășească tendința globală. În următoarele cinci ierni din emisfera nordică, temperaturile din Arctica vor fi cu 2,8°C mai ridicate decât media normală din perioada 1991-2020. De asemenea, se preconizează o scădere a concentrației ghețurilor arctice în mările Barents, Bering și Ohoțk.