Sursă: Mediafax.ro

Legenda ciclopilor, uriașii cu un singur ochi din mitologia greacă, ar putea avea la origine o confuzie anatomică. Craniile unor elefanți pitici dispăruți, descoperite în peșterile Siciliei, prezintă în centrul frunții o cavitate mare, care putea fi interpretată drept orbita unui ochi uriaș.

Ce au descoperit cercetătorii în Sicilia?

Sicilia a fost locuită în urmă cu sute de mii de ani de elefanți pitici din specia Palaeoloxodon falconeri. Aceste animale aveau aproximativ un metru înălțime, adaptându-se condițiilor de pe insulă printr-un proces cunoscut drept nanism insular. Specia a trăit în Sicilia și Malta, aproximativ între 500.000 și 200.000 de ani în urmă.

Privit din față, craniul unui elefant are o cavitate mare în centrul frunții. Aceasta nu este orbita unui ochi, ci deschiderea nazală de care era legată trompa animalului. Orbitele reale se află mai jos și spre marginile craniului.

Legătura dintre ciclopi și elefanți

Oamenii care nu cunoșteau anatomia elefanților ar fi putut interpreta un asemenea craniu descoperit într-o peșteră ca fiind capul unei creaturi umanoide de mari dimensiuni, cu un singur ochi în mijlocul frunții. Aceasta a dus la ipoteza că fosilele elefanților pitici au contribuit la apariția legendelor despre ciclopii care locuiau în peșteri.

• Descoperiri importante în Grotta Spinagallo, Sicilia
• Excavări realizate în 1958 și 1960
• Peste 2.000 de oase de elefanți pitici găsite

Explicația a fost formulată și popularizată de paleontologul austriac Othenio Abel în 1914. Totuși, cercetătorii subliniază că nu este un fapt certificat sută la sută: nu există texte antice care să confirme direct că grecii au văzut asemenea cranii și le-au considerat rămășițele ciclopilor.

Cel mai cunoscut ciclop este Polifem, fiul zeului Poseidon, întâlnit de Ulise în Cartea a IX-a a „Odiseei”. Homer nu precizează clar că ținutul ciclopilor se afla în Sicilia, dar asocierea geografică s-a consolidat ulterior, începând din secolul al V-lea î.Hr.