Temperaturile mai ridicate pot determina extinderea zonei de răspândire a virusului chikungunya în Europa, conform unui studiu recent realizat de cercetători din China. Studiul, publicat în jurnalul «Frontiers in Cellular and Infection Microbiology», indică faptul că 139 de țări sau regiuni sunt considerate zone de risc pentru această boală virală transmisă prin înțepătura de țânțar.
Aceste zone acoperă aproximativ 21,3% din suprafața terestră a planetei, iar extinderea spre nord a virusului este estimată să continue în contextul schimbărilor climatice. Dr. Ye Xu, unul dintre coautorii studiului, a afirmat că „sub modelele schimbărilor climatice, virusul se va răspândi tot mai mult în regiunile temperate, în special în nord-estul Americii de Nord, centrul Europei și Asia de Est”.
Citește și: Sarea Epsom se folosește pentru băi, curățenie și grădinărit
Impactul schimbărilor climatice asupra comportamentului țânțarilor și răspândirii chikungunya
Chikungunya este în principal transmisă de țânțarul Aedes aegypti, o specie care prosperă în zonele tropicale și în așezările umane. Însă, în ultimii ani, schimbările climatice globale și mobilitatea populației au favorizat răspândirea țânțarilor purtători de boli și a variantelor virale.
- Mutarea virusului în timpul unui focar din Oceanul Indian (2005-2006) a dus la o mutație a virusului, care i-a crescut capacitatea de adaptare la țânțarul asiatic Aedes albopictus.
- Acest țânțar poate tolera temperaturi mai scăzute decât țânțarul galben de febră, ceea ce înseamnă că încălzirea globală îi permite să se stabilească în zone anterior prea reci.
- Temperaturile mai ridicate accelerează dezvoltarea virusului în interiorul țânțarilor, făcând transmiterea de 4-5 ori mai rapidă între 18°C și 28°C.
Ce impact va avea extinderea virusului chikungunya până în 2100?
Cercetătorii au folosit modele climatice dezvoltate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) pentru a estima răspândirea virusului până în anul 2100. Conform acestor scenarii, nord-centrul Europei, estul Americii de Nord și estul Asiei vor deveni zone de risc constantă pentru răspândirea chikungunya.
Deși în prezent virusul nu este endemic în Europa sau America de Nord, cazurile sunt în general importate de călători din zone tropicale sau subtropicale. În 2025, Organizația Panamericană a Sănătății a raportat peste 502.264 de cazuri globale și 186 de decese, iar această cifră este de așteptat să crească odată cu intensificarea schimbărilor climatice.
Specialiștii avertizează că răspândirea virusului depinde în mare măsură de vectorii săi, țânțarii, iar extinderea geografică a acestora va determina și creșterea riscului de focare locale. În plus, riscul de mortalitate și impactul asupra sănătății publice vor fi în creștere dacă nu se iau măsuri de prevenție și control.
Astfel, adaptarea la schimbările climatice și monitorizarea continuă a distribuției țânțarilor și a virusului devin esențiale pentru prevenirea unei pandemii în Europa și alte regiuni vulnerabile.