Sursă: Stirileprotv.ro
O platformă lansată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate arată că multe spitale mici funcționează sub capacitate, dar consumă resurse pentru personal și întreținere. Conform datelor, peste 140 de unități medicale au un grad de ocupare mai mic de 60% pentru paturile destinate pacienților cu afecțiuni acute.
Citește și: Sarea Epsom se folosește pentru băi, curățenie și grădinărit
Secția de gastroenterologie a spitalului Floreasca este printre cele mai ocupate, fiind frecvent plină. Roxana Sandac, coordonator managementul calității, afirmă că secția are un laborator de endoscopie foarte dezvoltat, iar pacienții vin din toate zonele țării. În același timp, secțiile de neurologie, cardiologie sau ortopedie sunt și ele pline, cu mulți bolnavi din afara Bucureștiului, precum o femeie din județul Dâmbovița.
Gradul de ocupare a paturilor în spitalele din România
Statisticile arată că gradul mediu de ocupare a paturilor pentru afecțiuni acute este de aproximativ 63%. Peste 140 de spitale înregistrează un procent mai mic de 60%, iar în zeci dintre acestea, mai puțin de jumătate din paturi sunt utilizate. În unitățile mai mici, paturile rămân adesea goale, în timp ce cele mari sunt aglomerate.
- Conform datelor, peste 80% din veniturile obținute pentru serviciile medicale decontate de stat se duc pe costurile cu personalul în jumătate dintre spitale.
- În zeci de unități, această pondere depășește 90%, ceea ce indică o ineficiență în gestionarea resurselor.
- Gradul de ocupare a paturilor pentru cazurile acute este, în medie, de 63% în întreg sistemul sanitar.
- Peste 140 de spitale au un grad de ocupare mai mic de 60%, iar în unele, mai puțin de jumătate dintre paturi sunt folosite.
Recomandări pentru reorganizarea sistemului sanitar
Horațiu Moldovan, președintele CNAS, afirmă că platforma permite autorităților să analizeze modul în care sunt cheltuiți banii și să identifice zonele cu resurse ineficiente. În cazul în care un spital are un grad mic de utilizare a paturilor, dar în zonă există nevoie de servicii de paliative, se pot contracta aceste tipuri de servicii pentru a evita risipa bugetară.
Reorganizarea unităților sanitare, propusă de ministerul sănătății de mai multe luni, urmărește reducerea risipelor și facilitarea accesului bolnavilor la tratament. Cheltuielile cu spitalele depășesc 40% din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, iar o gestionare mai eficientă ar putea aduce beneficii importante pentru sistemul de sănătate din România.