Sursă: Mediafax.ro
În China, legea prevede obligația legală de a menține contactul cu părinții vârstnici, iar neglijența poate duce chiar în fața instanței. Membrii familiei trebuie să îi viziteze sau să îi contacteze frecvent, conform Legii protecției drepturilor persoanelor vârstnice.
Citește și: Sarea Epsom se folosește pentru băi, curățenie și grădinărit
Legea, intrată în vigoare în 2013 și modificată ulterior, stabilește că persoanele peste 60 de ani trebuie să fie sprijinite emoțional și material de către copiii lor. În cazul în care aceștia nu respectă aceste obligații, părinții pot acționa în instanță pentru a cere respectarea drepturilor lor.
Ce prevede legea chineză despre vizitele către părinți
Textul legii nu specifică frecvența exactă a vizitelor sau contactelor, lăsând instanțelor libertatea de a analiza fiecare caz în parte. În practică, însă, unele judecători au stabilit programe concrete pentru vizitarea părinților.
- Legea obligă membrii familiei să acorde atenție nevoilor emoționale ale părinților
- Persoanele responsabile trebuie să asigure sprijin financiar și îngrijire
- Instanțele pot dispune vizite regulate, chiar și lunar
- Neîndeplinirea obligațiilor poate duce la acțiuni în justiție
- Un caz celebru implică o familie care a fost chemată în instanță pentru vizite regulate
Impactul legii asupra societății și cazuri concrete
Legea a generat dezbateri despre limitele obligației și aplicarea practică a acesteia. În unele situații, judecătorii au stabilit ca membrii familiei să viziteze părinții cel puțin o dată pe lună, iar părinții pot cere și sprijin financiar dacă sunt bolnavi sau nu se pot întreține singuri.
Deși legea nu prevede sancțiuni automate, cazurile în care părinții acționează în instanță au devenit tot mai frecvente. Într-un exemplu, o femeie în vârstă a cerut judecătorilor să oblige fiicele să o viziteze lunar și să îi ofere sprijin material, iar instanța a admis solicitarea.
Astfel, China încearcă să reglementeze responsabilitatea familială într-un mod legal, dar aplicarea practică rămâne la latitudinea instanțelor, în funcție de situația fiecărui caz.