Sursă: Observatornews.ro
Procurorii au solicitat arestarea preventivă a lui Viorel Pașca, liderul Asociației Dumbrava, în timp ce membrii familiei sale cer ridicarea măsurilor restrictive. La finalul ședinței de judecată, Pașca a declarat că nu îi este rușine cu activitatea sa și că a încercat să ajute persoane vulnerabile.
Citește și: Sarea Epsom se folosește pentru băi, curățenie și grădinărit
El a precizat că nu are regrete pentru activitatea de peste 20 de ani, în care a încercat să sprijine oameni aflați în situații precare, adesea abandonați de familie, instituții sau stat. "Am încercat să le fiu de folos, să le salvăm viața, pentru că veneau din condiții extrem de dificile și asta am făcut, așa cum ne-am priceput noi", a spus Pașca, citat de Agerpres.
Decizia judecătorilor privind azilele ilegale din Bihor
Pe 1 iulie, procurorii au reținut șase persoane în acest caz, printre care Viorel Pașca, soția sa Florica, cei trei fii ai lor și Delia Mioara Păcală, care conducea filiale și organizații obștești în cadrul asociației. Ulterior, aceștia au fost duși în instanță cu propunere de arestare preventivă, însă Tribunalul București a respins cererea DIICOT și a decis ca inculpații să fie plasați sub control judiciar.
- Procurorii acuză constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane în formă continuată.
- Persoanele internate erau aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe.
- Locațiile unde erau cazate, în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, funcționau ilegal, dar aveau condiții de cazare și igienă considerate "corespunzătoare" de judecătoare.
Context și consecințe ale deciziei judecătorești
Judecătoarea Andrada Albescu a motivat decizia de a respinge arestarea, afirmând că, deși locațiile nu respectau toate standardele legale, condițiile de cazare, igienă și hrană erau asigurate. Ea a adăugat că alternativa la aceste azile era "revenirea în stradă a bolnavilor".
Deși condițiile nu corespundeau legislației, judecătoarea a menționat că spațiile aveau paturi, grupuri sanitare și televizoare, iar persoanele cazate beneficiau de hrană și tratament. În același timp, s-au evidențiat deficiențe serioase în administrarea tratamentului și lipsa personalului calificat, însă aceste aspecte nu justifică abandonarea bolnavilor în condiții inumane.
Următoarele etape ale procesului vor decide dacă inculpații vor rămâne în libertate sau vor fi supuși măsurilor preventive, în contextul acuzațiilor grave de trafic de persoane și constituire de grup infracțional.